Posts Tagged ‘rezidentiat 2010’

Ministerul Sanatatii va scoate la concursul national de intrare in Rezidentiat pe care il va organiza in aceasta toamna, mai multe locuri si posturi pentru specialitatile medicale, altele decat medicina de familie.

 Astfel, in 2010, absolventii universitatilor de medicina si farmacie vor putea concura pe un numar de 4000 locuri si posturi, dintre care 3527 locuri si 473 posturi.

 „Anul acesta vom pune accent pe pregatirea medicilor specialisti. Avem nevoie de mai multi specialisti in spitalele din tara si din aceasta cauza am luat doua masuri importante: am redus cu un an durata de Rezidentiat pentru 36 de specialitati si am eliminat Rezidentiatul cu durata de 7 ani, pe de alta parte am dublat numarul locurilor si posturilor scoase la concurs pentru specialitatile medicale, altele decat cele de medicina de familie.”, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sanatatii.

In 2010,  din cele 4000 de locuri si posturi scoase la concurs, un numar de 3263 de locuri si posturi sunt destinate viitorilor specialisti, fara specialitatea medicina de familie, fata de numai 1767 de locuri si posturi scoase la concursul organizat anul trecut.

 Concursul national de intrare in Rezidentiat va avea loc in data de 21 noiembrie. Metodologia de desfasurare a concursului va fi publicata saptamana viitoare.  Raportat la anul trecut, nu vor exista modificari în ceea ce priveste tematica, bibliografia  sau locul de desfasurare a concursului.

Guvernul a aprobat in sedinta de ieri, 14 aprilie 2010 cifrele de scolarizare pentru anul scolar si universitar 2010-2011.

Studiile universitare de rezidentiat au alocate 3.000 de locuri.

Tematica pentru concursul de rezidentiat 2010:

(in dreptul fiecarei teme, paranteza contine: -codul tratatului/cartii recomandat. Codul se afla mai jos, la capitolul bibliografie) 

  1. Bronsita cronica, emfizemul si obstructia cailor respiratorii (1, pag 1600-1610).
  2. Pneumoniile si infectiile pulmonare necrozante (1, pag 1585-1594).
  3. Tuberculoza pulmonara (1, pag 1109-1121).
  4. Astmul bronsic (1, pag 1566-1573).
  5. Cancerul bronhopulmonar (1, pag 602-612).
  6. Afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului (1, pag 1624-1628).
  7. Boala cardiaca ischemica (1, pag 1492-1517).
  8. Boala vaculara hipertensiva (1, pag 1523-1538).
  9. Insuficienta cardiaca (1, pag 1419-1432).
  10. Tulburarile de ritm si de conducere (tahicardie paroxistica supraventriculara, flutterul sifibrilatia atriala, tahicardia ventriculara, flutterul si fibrilatia ventriculara, blocurile atrioventriculare) (1, pag 1383-1410).
  11. Tromboembolismul pulmonar (1, pag 1620-1624).
  12. Colapsul cardiovascular, stopul cardiac si moartea subita cardiaca (1, pag 245-251).
  13. Hepatita acuta virala (1, pag 1847-1864).
  14. Ciroza hepatica si complicatiile cirozei (1, pag 1878-1892).
  15. Pancreatita acuta (2, pag 1989-2007).
  16. Ulcerul gastric si duodenal (1, pag 1756-1772).
  17. Cancerul colorectal (2, pag 1664-1685 si 1709-1727).
  18. Icterul (1, pag 275-281).
  19. Litiaza biliara (2, pag 1915-1942).
  20. Diabetul zaharat (1, pag 2265-2287).
  21. Septicemia si socul septic (1, pag 852-857).
  22. Anemia feripriva si anemii megaloblastice (1, pag 698-704, 714-721).
  23. Leucemia mieloida acuta si cronica (definitie, incidenta, etiologie, clasificare, prezentare clinica, factori de prognostic) (1, pag 750-762).
  24. Infectiile tractului urinar si pielonefritele (1, pag 899-906).
  25. Insuficienta renala (1, pag 1657-1674).
  26. Accidentele vasculare cerebrale hemoragice si ischemice (1, pag 2557-2584).
  27. Spondilita anchilozanta, artrita reactiva si spondilartropatii nediferentiate (1, pag 2094-2100).
  28. Lupusul eritematos sistemic (1, pag 2062-2068).
  29. Cancerul de san (2, pag 1187-1206).
  30. Nutritie si alimentatie pediatrica (3, pag 23-48).
  31. Infectiile perinatale (bacteriene si virale) (3, pag 133-146).
  32. Diareea acuta la copil (3, pag 348-358).
  33. Infectii ale tractului respirator la copil (3, pag 172-225).
  34. Convulsiile si epilepsia la copil (3, pag 505-520).
  35. Infectia cu virusul imunodeficientei umane (fara tratament) (4, pag 422-450).
  36. Traumatismele abdominale (2, pag. 2093-2114).
  37. Tumorile maligne gastrice (6, pag 1205-1210).
  38. Ocluzia intestinala (2, pag 2168-2182).
  39. Apendicita acuta (6, pag 1381-1390).
  40. Peritonitele (2, pag 2116-2151).
  41. Litiaza urinara (2, pag 2825-2839).
  42. Hiperplazia si carcinomul prostatic (2, pag 2905-2933).
  43. Hemoragiile digestive (6, pag 1066-1077).
  44. Fracturi-generalitati (2, pag 2301-2325).
  45. Arsurile (6, pag 227-263).
  46. Herniile peretelui abdominal (6, pag 1582-1605).
  47. Hipertiroidismul, hipotiroidismul si gusa endemica (7, pag 119-134, 141-151).
  48. Cancerul de col uterin (2, pag 3069-3078).
  49. Sarcina normala si dispensarizarea gravidei (5, pag 73-100).
  50. Tumori genitale benigne (6, pag 1834-1836).
Bibliografie
  1. Harrison-Principii de Medicina Interna, editia 14, Ed. Teora, Bucuresti, 2003 (retiparire editia din 2001).
  2. N. Angelescu (sub redactia)-Tratat de Patologie Chirurgicala, vol I si II, Ed. Medicala, Bucuresti, 2001.
  3. E. Ciofu, C. Ciofu-Esentialul in Pediatrie, ed. II, Ed. Amaltea, Bucuresti, 2002.
  4. I. Rebetea-Boli Infectioase, Ed. Medicala, Bucuresti 2000.
  5. V. Ancar-Obstetrica, Ed. National, 1998.
  6. Schwartz-Principiile Chirurgiei, vol. I si II, Ed. Teora, Bucuresti, 2005.
  7. Colegiul Medicilor din Romania-Ghiduri de practica medicala, Vol II, Ed. Info Medica 2001.

Tematica pentru concursul de rezidentiat Farmacie 2010:

(in dreptul fiecarei teme, paranteza contine: -codul tratatului/cartii recomandat. Codul se afla mai jos, la capitolul bibliografie) 

  1. Farmacocinetica generala (1, 46 – 171)
  2. Farmacodinamie generala (1, 172 – 231)
  3. Farmacotoxicologie generala (1, 232 – 274)
  4. Antibiotice cu structura betalactamica (2, 967 – 998)
  5. Antibiotice: macrolide, aminoglicozide (2, 998 – 1004; 1006 – 1017)
  6. Antibiotice: tetracicline, fenicoli si polipeptide (2, 1019 – 1030)
  7. Chimioterapice antibacteriene (2, 1030 – 1058)
  8. Antimicotice (2, 1059 – 1078)
  9. Antivirale (2, 917 – 954)
  10. Analgezice antipiretice (2, 188 – 200)
  11. Hipnotice si tranchilizante (2, 36 – 67)
  12. Antidepresive (2, 84 – 106)
  13. Anticonvulsivante (2, 121 – 132)
  14. Simpatomimetice si simpatolitice (2, 244 – 289)
  15. Parasimpatomimetice si parasimpatolitice (2, 289 – 314)
  16. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2, 617 – 634; 721 – 741)
  17. Antiacide, antiulceroase (2, 507 – 538)
  18. Antihipertensive (2, 425 – 460; 3)
  19. Antianginoase (2, 411 – 425; 3 )
  20. Antialergice (2, 639 – 660)
  21. Antiastmatice (2, 321 – 354)
  22. Antitusive, expectorante (2, 354 – 366)
  23. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2, 371 – 411; 3)
  24. Diuretice (2, 477 – 496; 3)
  25. Antidiabetice (2, 761 – 772)
  26. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2, 591 – 616; 3)
  27. Hipocolesterolemiante (2, 661 – 672)
  28. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2, 805 – 838)
  29. Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni (2, 751 – 761; 772 – 797)
  30. Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor (7, 107 – 144; 386 – 422; 8, 72 – 95; 157 – 204)
  31. Preparate parenterale (8, 394 – 536; 9, 492 – 554; 1071 – 1073; 9, FRX –Supl. 2004: 135 – 143)
  32. Preparate oftalmice (8, 558 – 601; 9, 709 – 714; 9, FRX – Supl. 2004: 127 –135)
  33. Preparate nazale (8, 320 – 339; 9, 823 – 826; 9, Supl.– 2004: 120 – 127)
  34. Suspensii farmaceutice (7, 475 – 481; 9, 893 – 894)
  35. Unguente (7, 513 -538; 9, 951 – 960; 9, FRX– Supl.– 2004: 152 – 158)
  36. Preparate transdermice (7,610-641;9, FRX– supl 2004,171-174)
  37. Preparate rectale (7,538-553; 9, 889-893;9, FRX–supl 2004, 145-152)
  38. Comprimate. Capsule (7, 553-593;9 192-203,284-286; FRX–Supl 2004 52-68)
  39. Exercitarea profesiunii de farmacist (10)
  40. Deontologia farmaceutica (11, 12)
  41. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman (13)
  42. Regimul legal special al medicamentelor psihotrope si stupefiante (14, 15)
  43. Aplicatiile spectrofotometrice în IR la identificarea si dozarea medicamentelor (6, 9)
  44. Aplicatiile metodelor cromatografice în controlul medicamentelor (6, 9)
  45. Metode volumetrice în controlul medicamentelor (9)
  46. Metode spectrofotometrice de absorbtie în ultraviolet si vizibil în controlul medicamentelor (6, 9)
  47. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (6, 9)
  48. Toxicomania si doppingul (5, 169 – 174, 185 – 186, 188 – 190)
  49. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, neuroleptice, antidepresive, analgezice – antipiretice, glicozide cardiotonice, (5, 137 – 141, 152 – 155, 174 – 181, 195 – 197)
  50. Alcaloizi tropanici, izochinolinice si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix si folium, Scopoliae rhizome, Opiu, Chelidonii herba, Rawolfiae radix, Secalae cornutum) (4, 371 – 387, 436, 465 – 479,
    492 – 494, 515 – 600)

Bibliografia

  1. Cristea Aurelia Nicoleta, Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1998; 
  2. Cristea Aurelia Nicoleta, Tratat de farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005; 
  3. Muresan Ana, Medicatia în boli cardiovasculare, Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj – Napoca, 2005;
  4. Ciulei Ion, Grigorescu Emanoil, Stanescu Ursula, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, ed. Medicala, Bucuresti, 1993; 
  5. Cotrau Martian, Stan Teodor, Popa Lidia, Preda I., Kincsesz-Ajtay Maria, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991; 
  6. Bojita Marius, Roman Liviu, Sandulescu Robert, Oprean Radu, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, ed. Intelcredo, Cluj-Napoca, 2003; 
  7. Leucuta Sorin, Tehnologie Farmaceutica Industriala, Ed. Dacia, 2001; 
  8. Popovici Iuliana, Lupuliasa Dumitru, Tehnologie farmaceutica, Ed. Polirom, Iasi, 2001; 
  9. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala Bucuresti, 1993;
    ***Farmacopeea Romana, editia a X-a Supliment 2000, Ed. Medicala 2000;
    ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, ed. Medicala 2002;
    ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala 2004;
    ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala 2006. 
  10. Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din Romania, …

Tematica pentru concursul de rezidentiat 2010:

(in dreptul fiecarei teme, paranteza contine: -codul tratatului/cartii recomandat. Codul se afla mai jos, la capitolul bibliografie) 

  1. Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53).
  2. Extractia dentara (1, pag. 64-102).
  3. Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122,131 -157,159-169).
  4. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194).
  5. Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220).
  6. Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268,270-288).
  7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308).
  8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-394).
  9. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale (1, pag. 402-404, 406-426,428-433,437-443).
  10. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag. 450-471,474-485,488-510,512-517).
  11. Tumori maligne oro-maxilo-faciale (1, pag. 545-584).
  12. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 679-685, 687-693,695-702).
  13. Patologia glandelor salivare (1, pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770).
  14. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816).
  15. Despicaturi labio-maxilo-palatine (1, pag. 824-855).
  16. Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916-919).
  17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral).
  18. Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar (3, pag. 315-392, 405-417, 433-445).
  19. Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49).
  20. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag. 73-76).
  21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, pag. 77-83).
  22. Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179).
  23. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391).
  24. Malocluzia de Clasa a II-a, diviziunea 2 (4, pag. 396-399).
  25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408).
  26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426,429-438).
  27. Anodontia (5, pag. 15-40).
  28. Dintii supranumerari (5, pag. 40-69).
  29. Incluzia dentara (5, pag. 73-94).
  30. Reincluzia dentara (5, pag. 107-118).
  31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130).
  32. Diastema (5, pag. 133,142).
  33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154).
  34. Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185,294-333, 339-346).
  35. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57).
  36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag. 68-93).
  37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102).
  38. Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125).
  39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213).
  40. Obturarea canalelor radiculare (7, pag. 214-248).
  41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125).
  42. Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89).
  43. Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155).
  44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag. 189-201).
  45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219).
  46. Forme clinice – simptomatologie in gingivite si parodontite marginale (8, pag. 221-280).
  47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor(8, pag. 283-286).
  48. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374).
  49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461).
  50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite (8, pag. 465- 477).
  51. Etapele tratamentului edentatiei partiale (9, pag. 87-140).
  52. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate (9, pag. 140-314).
  53. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate (9, pag. 515-524). 
  54. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea bucala (9, pag. 114-140).
  55. Amprentarea campului protetic edentat total (10, pag. 60-69,94-129).
  56. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total (10, pag. 130-151).
  57. Proba machetelor (10, pag. 202-222).
  58. Stomatopatiile protetice la edentatul total (10, pag. 275-282).
  59. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare (11, pag. 191-243).
  60. Inregistrarea relatiilor intermaxilare in protezarea fixa (11, pag. 142-162).

 

Bibliografie

  1. Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oromaxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
  2. Rodica Luca – Metode locale de prevenire a cariei in santuri si fosete, Editura Cerma, Bucuresti, 1997.
  3. Gh. Boboc – Aparatul dento-maxilar. Formare si dezvoltare, Editura Medicala, Bucuresti,1995
  4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura Medicala, Bucuresti, 2003
  5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
  6. A. Iliescu, M. Gafar – Cariologie si odontoterapie restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001. 
  7. M. Gafar, A. Iliescu – Endodontia clinica si practica, Editia a II-a, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.
  8. H. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca,  Bucuresti, 2009. 
  9. A. Ionescu – Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, vol.1 si 2, Editura Cerma,
    Bucuresti, 1997. 
  10. E. Hutu si colab. – Edentatia totala, Editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998. 
  11. D. Bratu, R Nussbaum – Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Editura Medicala, 2003 sau Editura Helicon, Timisoara, 2001.
Anul acesta, concursul de rezidentiat se va desfasura cel mai probabil in data de 21 noiembrie.

In 2010, concursul de rezidentiat se va organiza descentralizat, in principalele centre universitare – aceasta este decizia intalnirii pe care ministrul Sanatatii, CSEKE Attila a avut-o cu rectorii si decanii universitatilor de medicina si farmacie din tara.

“Concursul din acest an se va organiza in sase centre universitare din tara pentru toate specializarile, pe baza aceleiasi bibliografii si tematici, si cu proceduri si teste identice pentru toti candidatii. Conform discutiilor, fiecarui centru universitar ii vor apartine mai multe judete, iar tinerii absolventi de medicina se vor putea prezenta pentru sustinerea concursului in acel centru caruia ii este arondat judetul unde isi doresc un loc de munca” – a declarat ministrul Sanatatii CSEKE Attila dupa incheierea intalnirii.

Rectorii si decanii care au luat cuvantul la intalnire si-au manifestat acordul asupra proiectelor ministerului in ceea ce priveste concursul din acest an.

Rezidentiatul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar pentru absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, medicina dentara si farmacie, care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala. Specialitatile si durata pregatirii prin rezidentiat se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.

Rezidentiatul se organizeaza in urmatoarele forme: pe locuri, pe posturi si prin selectie pentru medicina de familie si are o durata cuprinsa intre 3-7 ani, in functie de specialitate. Pregatirea in rezidentiat reprezinta un proces continuu de pregatire teoretica si practica fiind normata integral ca activitate didactica. Cifra de scolarizare a rezidentilor se aproba anual prin ordin comun al ministrului sanatatii si ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Sursa: Ministerul Sanatatii

 

Surse din Ministerul Sanatatii, au indicat ca rezidentiatul din 2010 ar putea consta intr-un examen scris, la fel ca si pana acum. Aceasta ar fi rezultatul protestului vehement al studentilor de la facultatile de medicina si a organizatiilor studentesti, referitor la metoda propusa de ministerul sanatatii: examen scris si un interviu de orientare profesionala. Studentii considera interviul de orientare profesionala ca reprezentand “legalizarea mitei”.

Forma finala a rezidentiatului inca nu a fost finalizata, iar reprezentatii Ministerului Sanatatii nu pot face nici o declaratie oficiala datorita situatiei politice din acest moment.

Noua lege a rezidentiatului, nu precizeaza metoda de examinare si departajare a rezidentiatului. Aceasta fiind publicata cel tarziu dupa 6 luni de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial.

Ministerul Sanatatii schimba modul de organizare a Rezidentiatului si da posibilitatea tuturor absolventilor de medicina sa obtina o specialitate

o   Incepand cu 2010, noul sistem de pregatire prin rezidentiat va permite tuturor celor 2 300 de absolventi ai facultatilor de medicina din Romania sa poata avea drept de libera practica si sa se pregateasca In diferitele specialitati necesare desfasurarii In bune conditii a actului medical.

Dr. Ion BAZAC, ministrul Sanatatii va prezenta astazi, 26 august 2009, Guvernului Romaniei proiectul de Ordonanta privind organizarea si finantarea rezidentiatului care va aduce, Incepand de anul viitor, o serie de modificari actualei forme de desfasurare a acestuia.

“Programul de rezidentiat avea nevoie de o adaptare realista la conditiile actuale. Sanatatea nu va mai produce medici specialisti fara o corelare cu nevoile din Sanatate. In plus, de anul viitor niciun tanar medic nu va ramane In afara sistemului.  Noua forma a programului de rezidentiat reprezinta un pachet de masuri prin care sa  protejam investitia fiecarui medic si a sistemului de sanatate In cadrele medicale si prin care sa crestem nivelul de pregatire al acestora”, a declarat dr. Ion BAZAC, ministrul Sanatatii

Din anul 2010, pregatirea In Rezidentiat se va face descentralizat in toate cele 12 centre universitare medicale, acest lucru ducand la scaderea migratiei medicilor  Intre diferite regiuni ale tarii.

Mai mult, actualul proiect de ordonanta permite largirea bazei de pregatire pentru toti absolventii facultatilor de medicina si obtinerea dreptului de libera  practica dupa efectuarea unui stagiu de pregatire cu durata de 3 ani, asa cum prevad normele europene. Astfel, cei aproximativ 1200 de absolventi de medicina care anual nu reusesc sa obtina un loc la rezidentiat vor putea sa opteze pentru continuarea pregatirii postuniversitare,  specializandu-se In medicina de familie. In numeroase localitati din tara nu exista medici de familie, iar In multe spitale nu exista  medici de specialitate In diferite domenii. Actuala legislatie nu permite pregatirea medicala In vederea obtinerii dreptului de libera practica sau obtinerea unei specialitati pentru toti absolventii facultatilor de medicina.

De asemenea, se va modifica si modul In care se desfasoara examenul, renuntandu-se la cel de tip grila, acesta fiind Inlocuit cu o proba scrisa si un interviu. Interviul  va avea si rolul de orientare profesionala.

Astfel, intrarea In examenul de Rezidentiat  va fi mult mai permisiva, Insa examenul de obtinere a diplomei de specialist de la finalul pregatirii va fi mult mai sever decat In prezent.

Pentru prima oara numarul locurilor scoase la concurs va fi corelat real cu necesarul de specialisti pentru fiecare specialitate si cu posibilitatile spitalelor clinice de a-i pregati.

Mai mult, Centrul National de Perfectionare In Domeniul Sanitar Bucuresti va infiinta Registrul Matricol National al Rezidentilor, astfel Incat autoritatile sa poata urmari parcusul pregatirii profesionale a fiecarui absolvent de medicina.

Rezidentiatul reprezinta forma specifica de Invatamant postuniversitar pentru absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, medicina dentara si farmacie, care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse In Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala. Specialitatile si durata pregatirii prin rezidentiat se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.

Rezidentiatul se organizeaza In urmatoarele forme: pe locuri, pe posturi si prin selectie pentru medicina de familie si are o durata cuprinsa Intre 3-7 ani, In functie de specialitate. Pregatirea In rezidentiat reprezinta un proces continuu de pregatire teoretica si practica fiind normata integral ca activitate didactica. Cifra de scolarizare a rezidentilor se aproba anual prin ordin comun al ministrului sanatatii si ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Comunicat al Serviciului de presa din cadrul Ministerului Sanatatii.